Începe campania în Diaspora. Viorel Badea: «Haideti sa continuam impreuna proiectele incepute»

duminică, noiembrie 13th, 2016 @ 4:58PM

Este din 2008 în Parlamentul României. După două mandate de senator de diaspora, Viorel Badea, 48 de ani, născut la Craiova, absolvent de filologie, candidează din nou. Este pe primul loc pe lista PNL. I-am adresat câteva întrebări despre realizările mandatului său, pentru care ar merita să fie reales.

Viorel Badea vorbește despre politica făcută în biserică și despre numărul mic de parlamentari în diaspora, dar și despre cât a cheltuit cu deplasările în acești patru ani de mandat. În partea a doua a interviului senatorul Badea vorbește despre cea mai puternică acuzație care i se aduce pe Facebook: vom afla cum și mai ales de ce a votat pentru mărirea unor taxe consulare.

Domnule senator Viorel Badea, care este cea mai importantă realizare, una singură, pe care o puteți prezenta electoratului din diaspora și pentru care ați merita să fiți reales?

«După cum ştiţi, tipologia comunităţilor de români care compun colegiul pe care îl reprezint în Senatul României este deosebit de eterogenă: de la românii din Karaganda (Kazahstan) până în Birmingham (UK) sau Limassol (Cipru), solicitările conaţionalilor noştri au fost şi sunt, în continuare, foarte variate.

Dacă ar fi să punctez numai două proiecte iniţiate de mine în beneficiul românilor de pretutindeni, acestea ar fi: inițiativa construirii primului liceu românesc din afara graniţelor ţării, după al doilea război mondial, la Crasna în Nordul Bucovinei (Ucraina de azi), precum şi elaborarea unui raport de recomandare la Consiliul Europei privind protecţia şi statutul îngrijitoarelor provenite din Estul Europeicare muncesc în Europa Occidentală.»

Faceți parte din clasa politică românească, cu o imagine nu tocmai bună în rândul electorilor, din țară sau din străinătate. Vă reproșați ceva, ca om politic, ca membru al guvernului și Parlamentului?

«Aveţi dreptate atunci când spuneţi că imaginea clasei politice nu este tocmai bună, însă eu sper ca măsurile luate de către Partidul Naţional Liberal prin promovarea criteriilor de integritate ca demers de schimbare profundă a profilului politic al candidaţilor la alegerile parlamentare să producă efectul scontat.

În acelaşi timp, fac un apel şi către celelalte partide politice să promoveze persoane al căror contur profesional şi politic să se armonizeze perfect cu năzuinţele alegătorilor români din diaspora, care reprezintă un electorat special şi foarte senzitiv, atunci când este vorba de membrii Parlamentului. Dacă este să îmi reproşez ceva, ca om politic, este poate scăzuta capacitate de persuasiune, atunci când încercam să îi conving pe colegii mei din Parlament de necesitatea abordării prioritare a proiectelor destinate românilor din diaspora.»

Votul prin corespondență promovat de partidul din care faceți parte, PNL, a fost un eșec. Vă asumați acest eșec?

«Introducerea procedurii votului prin corespondenţă a fost o preocupare permanentă a Partidului Naţional Liberal, ca urmare a solicitărilor venite în ultimii 6-7 ani din partea comunităţilor de români de pretutindeni. Diversificarea şi optimizarea modalităţilor de votare în diaspora au devenit o necesitate implacabilă în special după dezastrul organizatoric de la alegerile prezidenţiale din 2014. În acest context, introducerea unei modalităţi de vot care să permită exercitarea neîngrădită a dreptului la vot pentru un număr mare de cetăţeni români devenise absolut obligatorie.

Cu toate acestea, proiectul iniţial pe care l-a propus PNL Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale a cunoscut o serie de modificări impuse de majoritatea PSD, modificări care nu au făcut altceva decât să creeze obstacole evidente în calea exercitării dreptului la vot pentru românii din diaspora.

Astfel, a fost eliminată posibilitatea de înscriere online în Registrul Electoral, precum şi posibilitatea de a putea vota şi la secţiile de votare constituite în urma acordului încheiat cu autorităţile statelor de reşedinţă. Din fericire, aceste obstacole impuse de majoritatea PSD din Parlament au fost înlăturate de către Guvernul Cioloş la iniţiativa PNL printr-o Ordonanţă de urgenţă.»

Participați foarte des la slujbe în bisericile din diaspora. Ce caută politica în biserică?

«Este adevărat, sunt foarte prezent în Biserică ori de câte ori merg în comunităţile româneşti din dispora, dar de fiecare dată particip la oficierea Sfintei Liturghii ca român creştin-ortodox practicant. Totodată, am fost şi sunt invitat să particip la oficierea slujbelor religioase alături de membrii Bisericilor neoprotestante atât în Europa Occidentală, cât şi în Basarabia. Este datoria mea să fiu alături de cei pe care îi reprezint pe toate palierele vieţii lor, fără să confund planurile, fără să rostesc un singur cuvânt despre politică atunci când mă aflu în Biserică.

Aţi spus foarte bine: politica nu are ce să caute în Biserică, tot aşa cum Biserică nu ar trebui să se exprime politic. Dar, pe de altă parte, nimeni nu poate să împiedice pe nimeni să participe la oficierea unei slujbe religioase ca simplu creştin, pentru că altfel riscăm să reedităm abuzurile făcute odinioară de partidul comunist care le interzicea membrilor săi să treacă pragul unei biserici, indiferent cărui cult aparţinea aceea.»

Sunteți foarte des în vizite în străinătate, în calitate de parlamentar. Ce sume ați cheltuit pentru deplasări în străinătate în ultimul mandat? Când nu plătește Parlamentul, cine plătește? Sunteți un om bogat?

«Sumele pe care le-am cheltuit pentru deplasările în comunităţile româneşti din diaspora au fost decise în baza unei hotărâri a Biroului permanent al Senatului şi pot fi solicitate direct Senatului României. Oricum, sumele alocate pentru vizitele în comunităţiile româneşti din diaspora s-au cifrat, aproximativ, la 6000 euro/an. Explicaţia unei prezenţe consistente în diaspora constă în faptul că mă deplasez foarte mult cu autoturismul sau cu companiile low-cost, achiziţionez bilete cu mult timp înainte, stau la trei stele sau la prieteni acasă.

În plus, când particip la sesiunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care se desfăşoară la Strasbourg, Paris, Roma etc. sau ca observator al Consiliului Europei la alegerile din mai multe ţări, în măsura în care programul de reuniuni îmi permite, organizez întâlniri şi cu reprezentanţi ai comunităţii de români din zonele respective. Dacă sunt bogat? Da, sunt foarte bogat: sunt sănătos, am o familie frumoasă, am prieteni de excepţie şi mă mulţumesc cu ce mi-a dat Dumnezeu.»

6.000 de euro pe an pentru deplasări în străinătate

Ce părere aveți despre numărul mic de parlamentari care reprezintă diaspora?

«Cred că este un abuz al instituţiilor din România şi o ruşine pentru parlamentarii care au votat împotriva proiectului de lege care propunea mărirea numărului de parlamentari pentru diaspora. Această nedreptate va trebui de urgenţă reparată, pentru că nu este normal ca un parlamentar de dispora să aibă o normă de reprezentare de 2 milioane de cetăţeni, iar un parlamentar dintr-un colegiu naţional să aibă norma de reprezentare de 100.000 de cetăţeni.»

Cel mai important reproș care vi se face, în mediul virtual, este că ați votat pentru mărirea taxelor consulare, susținând chiar că românii din diaspora v-au cerut asta, pentru a avea servicii mai bune. Vă pare rău pentru acea declarație?

«În legătură cu informaţia eronată privind faptul că eu aş fi cerut, în 2010, mărirea taxelor consulare, vă mărturisesc că eu nu am a fost iniţiatorul Legii 78/2010, Lege care a modificat cuantumul taxelor consulare, mai mult decât atât, nu am fost nici măcar semnatar al acestei iniţiative. Aşadar, nu am luat cuvântul în numele iniţiatorilor, ci am fost desemnat să iau cuvântul în numele grupului parlamentar din care făceam parte, pentru a exprima intenţia de vot a întregului grup parlamentar, nu numai a mea.

În momentul în care am luat cuvântul pe marginea acestei iniţiative legislative, am făcut referire referire strict la necesitatea de majorare a taxelor consulare de urgenţă, taxe care sunt folosite exclusiv în Consulate pentru îmbunătăţirea serviciilor consulare, plata cheltuielilor de transport al cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite şi fără resurse financiare şi al copiilor fără tutelă, precum și pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării sau incinerării, în statul în care a survenit decesul, deci direct în interesul membrilor comunităţii.

Această majorare era una minoră şi, spre deosebire de celelalte taxe consulare care se transferă în Trezorerie şi apoi se regăsesc în cheltuieli operate în românia, taxele de urgenţă se folosesc NUMAI în beneficiul direct al comunităţilor de români din diaspora.

Românii din UK sunt afectați de Brexit, ce ați reușit să faceți pentru ei?

«Protecţia românilor din UK în contextul unor eventuale măsuri care să îi afecteze pe aceştia este un atribut al tuturor instituţiilor statului român : Preşedinte, Parlament, Guvern. Momentan, acţiunea mea se limitează la consultări cu membrii comunităţii, întâlniri cu autorităţile locale din Marea Britanie (la nivel de primării în Londra, Bristol, Birmingham) pentru a monitoriza şi a reacţiona atunci când există cazuri de xenofobie la adresa românilor, precum şi discuţii cu membrii delegaţiei britanice din Adunarea parlamentară a Consiliului Europei în marja acestui subiect.

O temă de nemulțumire în diaspora este lipsa unui fond pentru repatrierea românilor care își pierd viața în străinătate. Cum credeți că ar trebui rezolvată problema?

«Pentru mine chestiunea repatrierii cetăţenilor români care decedează în străinătate a reprezentat permanent o prioritate de grad zero. În acest sens, am înaintat de trei ori o iniţiativă legislativă pentru finanţarea repatrierii decedaţilor, iniţiativă care a fost respinsă de tot atâtea ori de către plenul celor două camere. A patra oară am revenit cu această iniţiativă, încercând să implic autorităţile locale din localitatea de origine a decedatului în suportarea costurilor repatrierii acestuia, în condiţiile în care se demonstrează că familia nu poate susţine aceste cheltuieli. Din fericire, această ultimă iniţiativă a fost votată favorabil în plenul Senatului, urmând ca, în sesiunea următoare să intre în dezbaterea Camerei şi să fie adoptată.

De ce filialele PNL din străinătate nu au reușit să se consolideze? Se schimbă mereu componența, se anunță plecări în masă la alte partide, membri care întorc armele împotriva foștilor colegi de partid. Ce se întâmplă în PNL Diaspora?

«Pot să spun că, în acest moment, Partidul Naţional Liberal are cele mai multe şi mai bine structurate filale de partid din diaspora şi din Republica Moldova. Această realitate transpare şi din lista de candidaţi pe care PNL a propus-o pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Evident că, acolo unde este o activitate susţinută, apar şi inadvertenţe resimţite la nivelul relaţiilor interpersonale din filialele de partid. Totodată, necesitatea eficientizării acţiunii politice a PNL în diaspora a determinat schimbări şi modificări de organigramă în filialele noastre, perfect statutar, pentru a contura o echipă formată din lideri curaţi, competenţi şi activi în promovarea principiilor liberale în diaspora. Aşa-zisele ”scandaluri” promovate în special în media de către foşti membri PNL din diaspora nu sunt altceva decât expresia unor frustrări personale generate de incapacitatea acestor persoane de a performa la nivel politic şi de a se relaţiona atât cu colegii, cât şi cu membrii comunităţii din care fac parte. Şi când spun “foşti membri” mă refer la 4 persoane din Italia şi la 3 persoane din Spania care nu se reprezintă decât pe ei şi care nu au promovat niciodată o platformă politică la care să adere mai mulţi români. Istorioare de genul “PNL Diaspora nu mai există“ sau “PNL Italia a trecut la PMP “ sunt fantasmagorii alimentate de nevoia unor ipochimeni de a dobândi notorietate cu orice preţ, chiar şi cu preţul de a deveni penibili.

De cine vă temeți în această campanie? Daniel Țecu de la PMP sau Marius Vili Sârbu de la PSD?

«În primul rând aş vrea să îi felicit pe toţi cei care, indiferent de partidul pe care îl reprezintă, au intrat în această competiţie pentru a le da o şansă românilor din diaspora să fie reprezentaţi în cea mai legitimă instituţie a statului român. Pentru mine, candidaţii celorlalte partide sunt adversari, nu duşmani, sunt persoane cu care îmi doresc să intru într-o confruntare civilizată, argumentată, într-o competiţie bazată pe fair-play şi pe dezbateri politice oneste şi serioase. Dacă este să mă tem de cineva în această campanie, cel de care mă tem cel mai tare sunt eu însumi, de modul în care o să reuşesc sau nu să îi conving pe românii din diasporă de eficienţa şi impactul proiectelor pe care le voi propune în această competiţie extrem de importantă.»

Ce intenționați să faceți pentru românii din diaspora dacă veți obține un nou mandat de parlamentar?

«În perioada imediat următoare intenţionez să iniţiez o nouă recomandare a Consiliului Europei referitoare la stoparea sclavagismului modern la care sunt supuşi mulţi români în Europa Occidentală, de asemenea să duc la bun sfârşit iniţiativa repatrierii cetăţenilor români decedaţi în străinătate, precum şi modificarea Legii Cetăţeniei române pentru reducerea termenelor de redobândire a acestei cetăţenii pentru confraţii noştri din Basarabia. În acelaşi timp, voi promova necesitatea introducerii votului electronic şi reluarea discuţiei în Parlament referitoare la mărirea numărului de parlamentari pentru românii din diaspora.

În ceea ce priveşte reformele instituţionale, voi continua să militez pentru transformarea Departamentului într-un Minister al românilor de pretutindeni, minister care să înglobeze toate instituţiile care reprezintă acum românii de pretutindeni şi din care să facă parte şi Agenţia Naţională pentru Repatriere, instituţie care să monitorizeze şi să acorde protecţie reală românilor care intenţionează să revină în patrie şi, eventual, să investească în afaceri în România.»

Posted by
Categories: Stiri
Tags: , , , , , , , , , ,

No comments yet. Be the first!
Leave a Reply

On The Campaign Trail

Check the dates and see when we're in your town!
Do NOT follow this link or you will be banned from the site!